Curtea de Apel București: Ridicarea sechestrului pentru lipsa probelor
Într-un amplu dosar aflat pe rolul DIICOT – Structura Centrală, care vizează un pretins mecanism infracțional de obținere și intabulare nelegală a dreptului de proprietate asupra unor imobile, Curtea de Apel București a admis contestația clientului nostru și a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra tuturor bunurilor acestuia. Instanța a reținut că la dosar nu există probe care să contureze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, fals material și uz de fals.Condiția suspiciunii rezonabile trebuie îndeplinită inclusiv în materia măsurilor asigurătorii
Considerentul central al hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București este că nivelul probator al cauzei nu era suficient pentru a justifica o ingerință atât de puternică în dreptul de proprietate. În practică, măsurile asigurătorii sunt uneori tratate ca o consecință aproape automată a acuzației. Hotărârea arată însă că simpla existență a unei suspiciuni afirmate de organul de urmărire penală nu este suficientă, fiind necesar ca această suspiciune să fie susținută în mod real de probe.
Lipsa motivării ordonanței de luare a sechestrului
Suplimentar, Curtea de Apel București mai arată că ordonanța atacată nu expunea, de nicio manieră, motivul pentru care o astfel de măsură era necesară. În lipsa unei asemenea motivări, măsura devine nelegală, iar controlul judecătoresc tinde, în mod firesc, spre ridicarea sechestrului.
Caracterul obligatoriu al măsurii nu înlocuiește cerința existenței probelor și a motivării ordonanței
Deși în materia infracțiunii de spălare a banilor legea instituie caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii, această împrejurare nu îl dispensează pe procuror de obligațiile de a demonstra că există, în concret, probe suficiente care să justifice ingerința și de a indica motivele pentru care luarea măsurii este necesară.
Cu alte cuvinte, caracterul obligatoriu al măsurii nu transformă sechestrul într-un automatism, verificarea de către organul judiciar a întrunirii condițiilor generale prevăzute de Codul de procedură penală pentru luarea sechestrului fiind obligatorie în toate cazurile.
Concluzii
Hotărârea este valoroasă, întrucât raționamentul instanței reafirmă o exigență de bază a procesului penal: restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale nu poate fi dispusă în lipsa unor probe care să susțină suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor cercetate.
Aspecte suplimentare
Precizăm că în acest dosar a fost formulată și o propunere de arestare preventivă față de clientul nostru, care a fost respinsă de către Curtea de Apel București, fiind luată măsura preventivă a controlului judiciar. Hotărârea a fost menținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ulterior, la un interval de câteva luni, Curtea de Apel București a admis plângerea clientului nostru și a revocat controlul judiciar, reținând că această măsură nu mai era necesară și proporțională.
Solon: Agenția digitală pentru avocați